Prin activitățile propuse la nivelul parteneriatului din cadrul acestui proiect, s-a urmărit găsirea unui răspuns la nevoia de coagulare și eficientizare a eforturilor instituționale pentru oferirea unui management educațional performant, a unei educații de calitate și a îmbunătățirii bunăstării psiho-sociale la nivelul personalului implicat în managementul
școlilor, a cadrelor didactice și elevilor.
AXE PE CARE SE DERULEAZĂ PROIECTUL
(click pe icon pentru a accesa secțiunea destinată activității)
Alegerea activităților a avut în vedere analiza SWOT realizată pentru fiecare școală parteneră. Pentru liceul nostru s-au evidențiat o serie de aspecte pe care le detaliem în continuare.
Dezvoltarea organizației poate fi susținută prin inițierea și implementarea unor proiecte europene orientate spre promovarea stării de bine, creând astfel oportunități concrete de creștere instituțională și de aliniere la bune practici internaționale. În paralel, perfecționarea cadrelor didactice prin participarea la programe europene contribuie la consolidarea competențelor profesionale și la adoptarea unor abordări educaționale moderne, centrate pe elev.
Intervențiile realizate prin programe de wellbeing și psihoeducație au un rol esențial în mediul școlar, deoarece pot reduce semnificativ riscul apariției și dezvoltării problemelor de internalizare, precum cele emoționale, dar și a celor de externalizare, de natură comportamentală, în rândul elevilor. Aceste demersuri sunt susținute de existența unui cadru normativ favorabil, în care starea de bine a copiilor și adolescenților este recunoscută drept prioritate în diverse acte legislative și politici naționale și internaționale.
Un pas important în această direcție îl reprezintă introducerea programei școlare pentru disciplina „Managementul emoțiilor”, aprobată în 2022, care oferă o opțiune educațională valoroasă în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru elevii de liceu. De asemenea, începând cu 2017, disciplina Consiliere și dezvoltare personală a fost integrată în aria curriculară de trunchi comun pentru gimnaziu, aducând în prim-plan conceptul de stare de bine. În plus, formarea resurselor umane este sprijinită de includerea temelor legate de bunăstare atât în curricula preuniversitară, cât și în programele de formare continuă.
La nivel internațional, există deja o bază solidă de evidențe științifice care demonstrează eficiența intervențiilor de bunăstare în școli, evidențiind impactul pozitiv asupra rezultatelor academice, dezvoltării socio-emoționale și stării generale a elevilor. În același timp, existența unor ONG-uri profesioniste și a unor instituții active în domeniu oferă un sprijin important pentru implementarea și dezvoltarea acestor inițiative.
Cu toate acestea, există și o serie de provocări semnificative. Situația socio-economică precară a unor familii influențează negativ parcursul educațional al copiilor, contribuind la scăderea motivației pentru continuarea studiilor și la lipsa unor modele autentice de urmat. De asemenea, persistă anumite lacune în cadrul normativ, precum și în acoperirea curriculară: deși disciplina „Managementul emoțiilor” sprijină dezvoltarea afectivă a adolescenților, alte dimensiuni ale bunăstării psihologice rămân insuficient abordate. În plus, programa pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală la nivel liceal nu a fost actualizată din 2006, ceea ce limitează relevanța sa în contextul actual.
Un alt aspect important îl reprezintă lipsa unor cercetări aprofundate la nivel național. Deși există studii care analizează bunăstarea elevilor, acestea oferă în principal date cantitative, precum nivelul fericirii sau satisfacția de viață, fiind insuficiente cercetările calitative care să exploreze în profunzime dimensiunile bunăstării. Această situație evidențiază necesitatea dezvoltării unor studii mai complexe, care să fundamenteze intervenții educaționale adaptate și eficiente.
